Leiste oben
 

 

Diabetul zaharat şi inima

Ghidul de practică medicală - Diabetul zaharat şi inima

 

În ghidul de practică medicală “Diabetul zaharat şi inima” a Asociaţiei Germane de Diabet, medicii se pot informa asupra modalităţilor de investigaţie, tratament şi îngrijire a bolnavilor diabetici cu afectare cardiacă. Facem în continuare un sumar al punctelor principale ale ghidului, sugerând la final printr-un comentariu cu recomandări, cum Dvs., ca pacienţi, puteţi folosi aceste informaţiile pentru un tratament de succes.

>> Generalităţi

Diabeticul este un pacient cu risc extrem de crescut pentru evenimentele ischemice cardiovasculare şi pentru insuficienţa cardiacă. Ca factori de risc deosebiţi intră în discuţie: stilul de viaţă nesănătos (suprapondere, sedentarism, alimentaţie nesănătoasă, fumatul), hiperglicemia, rezistanţa la insulină, hiperlipidemia, hipertensiunea arterială, hipercoagulabilitatea şi microalbuminuria.

Disfuncţia endotelială care rezultă din aceastea este caracteristică stadiului asimptomatic de lezare arterială. Disfuncţia endotelială se poate depista printre altele prin eliminarea crescută de albumină în urină (microalbuminurie) şi are o semnificaţie majoră pentru prognosticul vascular al pacientului.


>> Investigaţii

Simptomele pacientului diabetic pot fi înţelese mai ales ca urmări ale irigaţiei deficitare a muşchiului cardiac şi ale insuficienţei cardiace. În plus, inima diabeticului este afectată în special de către neuropatia autonomă cardiacă diabetică, ce poate fi detectată numai prin teste speciale. Ca semne ale unei astfel de neuropatii pot fi tahicardia de repaus şi frecvenţa cardiacă fixă (făra creştere sau cu creştere minimă la efort, n.t.).

Investigaţiile cardiologice ale diabeticilor asimptomatici (cu şi fără factori de risc cardiovasculari) şi ale diabeticilor cu simptome cardiace specifice (de ex. angina pectorală şi dispnee), se desfăşoară după o schemă predefinită.

>> Intervenţie prin prevenţie şi terapie

S-a demonstrat că un tratament consecvent al factorilor de risc determinanţi poate să reducă frecvenţa bolii cardiovasculare şi mortalitatea crescută a diabeticilor. Aceasta poate avea loc prin modificarea stilului de viaţă sau printr-o terapie medicamentoasă.


Modificarea stilului de viaţă ca terapie de bază:

- Reducerea în greutate
- Renunţarea la fumat
- Mişcarea
- Alimentaţia sănătoasă

Terapia medicamentoasă (exemple)

- Betablocanţi-cardioselectivi
- Blocanţi ai enzimei de conversie a angiotensinei / Blocanţi ai receptorilor de angiotensină (AT1)
- Blocanţi ai agregării trombocitare (ex. aspirină, clopidogrel)
- Statine (medicamente care scad colesterolul din sânge) sau fibraţi (medicamente care scad trigliceridele din sânge).


>> Important:

În cazul apariţiei acute a semnelor unei posibile ischemii coronariene (durere, stare de rău, lipsă de aer, tulburări de ritm cardiac, tulburări de metabolism), diabeticului trebuie să i se facă accesibile toate metodele de îngrijire corespunzătoare unei stări acute (de exemplu coronarangiografie de urgenţă, implantare de stent, inhibitori ai agregării trombocitare, etc). Înainte de toate, pacientul trebuie indrumat cât mai repede posibil pentru internare într-o secţie de cardiologie cu posibilităţi de îngrijirea a urgenţelor cardiace. De asemenea, este foarte important ca pe parcursul tratamentului unei urgenţe cardiace să se urmărească atingerea unor valori normoglicemice stricte. Pentru a menţine valorile glicemiei în limite normale în astfel de situaţii, este de multe ori necesară administrarea intravenoasă de glucoză, insulină şi potasiu, aceasta având o importanţă covârşitoare pentru reuşita unui eventual tratament intensiv şi supravieţuirea pacientului.



>> Urmărirea ulterioară

Pentru îngrijirea în ambulatoriu a pacientului după un astfel de eveniment, sunt valabile principiile de mai sus (glicemie cât mai apropiată de normal, n.t.). Cel mai târziu după trei luni, trebuie avute în vedere zece puncte importante (v. “Comentariu şi recomandări”).

Pacienţii cu diabet zaharat au un risc crescut pentru dezvoltarea de complicţii cardiovasculare. De aceea este cu atât mai important ca la aceşti pacienţii să se acţioneze corect şi la timp.

>> Comentariu şi recomandări

Persoanele cu diabet au un risc de două până la patru ori mai mare pentru a dezvolta un infarct miocardic, iar riscul pentru un accident vascular cerebral este dublu comparativ cu persoanele fără diabet. În plus de aceasta diabeticii prezintă mult mai frecvent insuficienţă cardiacă; toate acestea conduc la o speranţă de viaţă scăzută. Peste trei sferturi dintre diabetici, femei şi barbaţi, mor de infarct miocardic sau accident vascular cerebral.

Ghidul de practică medicală “Diabetul zaharat şi inima” le oferă medicilor recomandări pentru profilaxia şi terapia complicaţiilor cardiovasculare, iar Dvs., dragi cititori, vă oferă informaţii importante care să vă ajute să înţelegeţi recomandările medicilor şi să colaboraţi cu medicul Dumneavoastră cu scopul de a  reduce riscul şi apariţia acestor complicaţii.

>> Protecţia inimii şi a vaselor sanguine

Recunoaşteţi şi luptaţi împotriva factorilor de risc ai bolilor inimii şi a vaselor de sânge după programul în zece puncte al organizaţiei “Diabeticul cu boală de inimă”.

  • Investigaţi-vă pentru a determina corespunzător riscul Dvs. vascular.
  • Efectuaţi examinările generale ale arterelor si organelor periclitate cu metode de investigaţie simple si neinvazive.
  • Determinaţi-vă greutatea corporală, stabiliţi-vă o greutate-ţintă, cereţi recomandări de alimentaţie individualizate.
  • Verificaţi regulat controlul glicemiei.
  • Măsuraţi-vă valorile grăsimii din sânge.
  • Verificăti-vă regulat tensiunea arterială.
  • Verificăti-vă regulat funcţia renală.
  • Efectuaţi regulat activitate fizică.
  • Întrebaţi-vă medicul despre necesitatea introducerii profilactice a unui antiagregant plachetar (de ex. aspirină), care previne formarea cheagurilor de sânge în artere, evitând astfel un infarct în organul irigat de aceasta.
  • Folosiţi de timpuriu, dacă e necesar, medicamente cu acţiune cardio-protectoare sigură (vezi recomandările de mai sus).

>> Tratament consecvent şi prompt

Ghidul de practică medicală descrie foarte exact desfăşurarea examinării medicale, care – în funcţie de situaţia fiecărui pacient – ar trebui consecvent urmărită.

  • Fiţi şi Dvs., dragi cititori, la fel de consecvenţi cu programul Dvs. de îngrijire:
  • Efectuaţi anual toate controalele de rutină recomandate
  • În cazul rezultatelor patologice efectuaţi fără întârziere investigaţii suplimentare.
  • Dacă medicul cardiolog vă recomandă alte metode de investigaţie, cum ar fi coronarografia, nu ezitaţi. De acestea depinde decizia tratamentului ulterior.
  • Dacă aveţi simptome cardiace specifice, cum ar fi angina pectorală sau dispnee, efectuaţi fără întârziere investigaţii cardiologice şi urmaţi tratamentul recomandat.

PetzoldtAutor:
Prof. Dr. Med. R. Petzoldt
Bad Oeynhausen, Germania

Traducător: Dr. Nicoleta Borza,
Centrul Inimii şi de Diabet,
Bad Oeynhausen, Germania.

Sursa: Jurnalul de Diabet 2/2009.

Mulţumim editurii Kirchheim Mainz pentru posibilitatea de a publica acest material.

 

Herzdiagnostik

Toate ghidurile pentru practica medicală ale Asociaţiei Germane de Diabet sunt gândite ca orientare pentru practica medicală şi pentru utilizarea acestora de către medic. De accea ar trebui ca şi Dvs., stimate cititoare şi cititori, să cunoasteţi înainte de toate ghidurile după care medicul Dvs. vă investighează şi vă dă recomandări terapeutice bine fondate. Ghidurile de practică medicală le regăsiţi în formă succintă şi accesibilă linguistic, prezentate fiind de către specilişti în domeniu.

Ghidul de practică medicală “Diabetul zaharat şi inima” a fost publicat în limba germană în revista Diabetologie; 2 Suppl. 2: p. 167-170. Autorii acestui ghid sunt D. Tschöpe, E. Standl.

>> Lexicon:


Angină pectorală = durere « în piept », de regulă pe partea stângă, cu posibilă iradiere în braţul stâng, gât sau umăr şi care apare la efort sau în repaus ca semn ale suferinţei cardiace.
Coronaroangiografie = metodă de investigaţie cu ajutorul unui cateter cardiac care permite vizualizarea arterelor inimii, repsectiv modificările acestora. Metoda poate constitui totdată şi un tratamentul prin dilatarea unei zone îngustate cu implantarea unui stent- o “proteză” metalică vasculară care menţine vasul deschis.
Disfuncţie endotelială = “suferinţă” a endoteliului. Endoteliul este stratul intern de celule al vaselor de sânge cu multiple roluri protective.
Dispnee = senzaţia de lipsă de aer la efort sau, în faze avansate, chair şi în repaus.
Ecocardiografie de efort = metodă de investigaţie ecografică în condiţii de efort, pentru clarificarea tulburărilor de circulaţie şi de mobilitate a peretelui inimii.
Evenimente ischemice cardiovasculare = tulburări de circulaţie apărute în arterele coronare, care pot conduce la o diminuare a funcţiei într-o regiune corespunzătoare a muşchiului inimii (urmări: angină pectorală, infarct miocardic).
Hipercoagulabilitate = capacitate crescută de formare a cheagurilor în sânge
Insuficienţă cardiacă = slăbiciunea muşchiului inimii, care determină o funcţie şi activitate necorespunzătoare a inimii.
Neuropatie diabetică autonomă cardiacă = afectare a nervilor care controlează inima şi vasele sale.
Scintigrafie miocardică = metodă de investigaţie a medicinii nucleare pentru reprezentarea vizuală a irigării cu sânge a muşchiului inimii.

  Inapoi
Acasă | Contact  |   |