Leiste oben
 

 

Alimentaţia la persoanele cu diabet

Autor: Prof. Univ. Dr. Maria Moţa

 

Terapia medicală nutriţională (TMN) este termenul preferat actual, care ar trebui să înlocuiască alţi termeni, cum ar fi: dietă, terapie dietetică sau management dietetic. TMN face parte integrală din managementul diabetului.

Principii ale regimului alimentar în DZ

TMN s-a schimbat de la o etapă la alta, actual fiind apropiată  de regimul alimentar al persoanelor fără DZ în ceea ce priveşte procentul principiilor nutritive. Înainte de descoperirea insulinei se impunea o restricţie severă glucidelor, neexistând nici o modalitate terapeutică de reducere a glicemiei. Era astfel de aşteptat să apară complicaţii cardiovasculare precoce, datorită perturbărilor metabolice secundare. Odată cu apariţia analogilor de insulină s-a încercat cealaltă extremă, liberalizarea regimului alimentar. Timpul a demonstrat însă că este necesară prudenţă în dieta persoanelor cu diabet.

>> Glucidele

Asigurarea tuturor principiilor nutritive, în cantităţi cât mai apropiate de cele ale omului sănătos, pornind de la premiza că persoana cu diabet este condiţionat sănătoasă. Astfel, glucidele vor reprezenta 50–60% din raţia calorică. Se preferă glucidele complexe, care se digeră şi se absorb mai lent, evitând astfel creşteri brutale ale glicemiei. Zahărul este formal contraindicat, dar majoritatea statelor îl acceptă în alimentaţie, cu condiţia de a nu depăşi 5–7% din raţia calorică şi a fi administrat mai ales după prânzuri complexe, cu conţinut crescut în fibre alimentare; când ne referim la hidraţi de carbon (HC) ar fi bine să folosim următorii termeni: zaharuri (substanţe zaharoase, ce conţin 1–2 molecule), amidon şi fibre alimentare. Ar trebui abandonaţi termeni, precum zaharuri simple, HC complecşi şi HC rapizi, termeni care nu sunt bine definiţi.

Răspunsul glicemic după o masă este influenţat de o serie de factori alimentari, cum ar fi: cantitatea de HC, tipul de zaharuri (glucoză, fructoză, sucroză, lactoză), natura amidonului (amiloză, amilopectină, amidon rezistent), gătirea şi procesarea alimentelor (gradul de gelatinizare a amidonului, mărimea particulelor, forma celulară), şi structura hranei, ca şi de alte componente din alimentaţie (lipidele, combinaţii între amidon+P sau amidon+lipide, sau fitaţi, taninuri, lectine), care întârzie absorbţia HC. De asemenea, glicemia à jeun (dimineaţa, pe nemâncate) şi preprandială (înainte de masă), ca şi severitatea intoleranţei la glucoză sunt alţi factori care afectează răspunsul glicemic la alimentaţie.


>> Indexul glicemic

Deşi marea majoritate a studiilor clinice nu aduc argumente clare în favoarea HC cu index glicemic scăzut, în ceea ce priveşte valoarea glicemiilor, a HbA1c, a fructozaminei, a insulinemiei sau profilului lipidic, atât în DZ tip 1 cât şi tip 2, este totuşi prudent, mai ales în DZ tip 2 să se dea o atenţie mai mare HC cu index glicemic scăzut. Ca şi concluzie însă se desprinde faptul că totalul HC consumaţi într-o zi este mai important decât sursa sau tipul acestora.

În hipoglicemie se preferă administrarea orală de glucoză: 10 g de glucoză administrate oral duc la creşterea glicemiei cu aproximativ 40 mg în 30 min, iar 20 g de glucoză administrate oral pot creşte glicemia cu aproximativ 60 mg/dl după 45 de minute.



>> Lipidele

Lipidele vor atinge 20–30% din raţia calorică, în funcţie de valorile colesterolului seric. Se vor restrânge lipidele saturate la maxim 10% din raţia calorică; colesterolul va fi limitat la maxim 300 mg/zi, cu scăderea lui în trepte, la 200 mg/zi, apoi 100 mg/zi, în cazul în care colesterolemia se menţine crescută. Pentru a scădea LDL colesterolul plasmatic grăsimile saturate pot fi reduse, dacă se doreşte şi scăderea în greutate, sau pot fi înlocuite cu grăsimi mononesaturate, dacă scăderea în greutate nu este o altă ţintă terapeutică. Grăsimile polinesaturate vor asigura 10%din raţia calorică, cu accent important pe acizii graşi ω3 (acidul eicosapentaenoic, docosahexaenoic). Ei se găsesc în grăsimea din peşte, în uleiuri vegetale (uleiul din sămânţă de in, uleiul de canola şi nuci). Acizii graşi  ω3 au acţiune antiaterogenă demonstrată, scad trigliceridele, au efecte benefice asupra agregării plachetare şi trombogenicităţii. Creşterea ingestiei de acizi graşi (AG) ω3 pare să fie foarte benefică pentru subiecţii cu diabet. Aceşti acizi nu cresc glicemia, dar va fi monitorizat şi LDL colesterolul, care ar putea creşte. Acizii graşi nesaturaţi, forma trans, care se găsesc în unele margarine, în alimentele preparate sau prăjite cu uleiuri vegetale hidrogenate, în unele cărnuri şi produse lactate, au acţiune de creştere a LDL colesterolului, asemenea grăsimilor saturate. Ei au şi acţiune de scădere a HDL colesterolului. De aceea ei nu ar trebui să depăşească 2g/zi în cadrul raţiei alimentare.

>> Stanolii

Stanolii se găsesc în cantităţi foarte mici în plante (grâu, porumb, soia şi alte vegetale sau uleiuri din plante). Ei se formează din fitosterolii aflaţi în plante. Se deosebesc de sterolii din plante prin aceea că structura lor inelară este saturată. Stanolii din plante sunt esterificaţi cu alţi AG din uleiurile vegetale pentru a le creşte liposolubilitatea şi a-i face mai uşor de folosit ca ingrediente în alimente. Sterolii din plante şi esterii de stanol blochează absorbţia intestinală a colesterolului din alimentaţie şi a celui biliar, prin competiţie cu colesterolul la intrarea în miceliile mixte, care se formează în timpul digestiei. O cantitate de 2 g/zi de stanoli/steroli scade colesterolul total cu peste 10% şi LDL colesterolul cu peste 14%.

Acid gras
(nume comun)

Notarea chimică

Surse

AG polinesaturaţi

 

 

Acid linoleic

18:2, w6

Uleiuri vegetale, nuci, seminţe

Acid linolenic

18:3, w3

Ulei de in, de canola, de soia, nuci

Acid eicosapentaenoic

20:5, w3

Peşte, ulei de peşte, plankton

Acid docosahexaenoic

22:6, w3

Peşte, ulei de peşte, plankton, alge oceanice

AG mononesaturaţi

 

 

Acid oleic

18:1, w9
(forma cis)

Ulei de măsline, soia, floarea soarelui, canola, alune americane, unt de alune americane, migdale, anacard, avocado.

Acid elaidic

18:1, w9
(forma trans)

Margarine solide, dressing la salate

AG  saturaţi

 

 

Acid butiric

4:0

Unt

Acid caproic

6:0

Unt

Acid caprilic

8:0

Ulei de nucă de cocos

Acid capric

10:0

Ulei de nucă de cocos

Acid lauric

12:0

Ulei de nucă de cocos, ulei de palmier

Acid miristic

14:0

Unt, ulei de nucă de cocos

Acid palmitic

16:0

Ulei de palmier, grăsimi animale

Acid stearic

18:0

Unt de cacao, grăsimi animale

Acid arachidic

20:0

Ulei de arahide

Acid behenic

22:0

Ulei de arahide

Continuare (clic aici)

 

  Inapoi
Acasă | Contact  |   |